Dragi copii
şi adulţi, în cazul în care vă frământă întrebarea dacă Moş Crăciun există cu
adevărat, în cazul în care îndoiala a început să vă corodeze credinţa în
miracolul Crăciunului, să ştiţi că nu sunteţi nici primii, nici ultimii care au
trecut şi vor trece prin această perioadă dureroasă. Vreau să vă spun o poveste
adevărată despre o fetiţă de 8 ani, pe nume Virginia. Această poveste s-a
întâmplat acum 116 ani, în anul de graţie 1897, în oraşul New York. Virginia,
la cei 8 anişori ai ei, credea în Moş Crăciun din tot sufletul. Dar prietenii
ei de joacă, cei cu câţiva ani mai mari, au râs de ea, au făcut glume pe seama
ei şi a credinţei în Moş Crăciun. Virginia, cu sufletul rănit, s-a întors acasă
şi a mers direct la tăticul ei care lucra în bibliotecă. „Tati, există Moş
Crăciun?". Tatăl ei, Dl. doctor Phillip O'Hanlon, era un om ocupat. Ca să
scape de aşa întrebare grea i-a spus - „Virginia, caută în ziarul The New York
Sun. Dacă Moş Crăciun apare în ziar, ai dovada indiscutabilă că există”. Virginia
a căutat în ziar, dar nu a găsit ce dorea. Aşa că a luat taurul de coarne şi a
scris o scrisoare ziarului. Scrisoarea a sunat cam aşa: „Dragă Dl Editor, Am 8
ani. Unii dintre micuţii mei prieteni spun că Moş Crăciun nu există. Tati mi-a
spus - «Dacă scrie în The Sun despre Moş Crăciun, atunci există!». Te rog,
spune-mi adevărul, există Moş Crăciun?. Virginia O'Hanlon 115 West 95th
Street" . Pacostea de a răspunde acestei întrebări nedorită a căzut pe
capul jurnalistului Francis Church. Dl. Church a încercat să se fofileze fără
să dea un raspuns, dar până la urmă a cedat şi a scris unul din cele mai
frumoase articole publicate vreodată. Titlul: „Da, Virginia, Moş Crăciun
există!”. O bijuterie de editorial, probabil unul dintre cele mai importante
editoriale publicate vreodată. Un editorial care a supravieţuit tuturor, şi
jurnalistului Francis Church care a încetat să existe în 1906, şi ziarului „The
New York Sun” care a încetat să existe în 1950, până şi micuţei Virginia, care
a crescut mare, apoi a îmbătrânit, apoi a încetat să existe în 1971. „Da,
Virginia, Moş Crăciun există” a fost tradus în 20 de limbi ale lumii, a fost
transformat în cântec, în serial de televiziune pentru copii, într-un cântec de
muzică clasică, în desene animate, în film, în spectacol de Broadway. Şi
continuă să ne fascineze prin puritatea explicaţiei, prin frumuseţea
nemuritoare a dovezilor incontestabille că da, Virginia, Moş Crăciun există!.
Dl Church a scris după cum urmează: „Virginia, micuţii tăi prieteni nu au
dreptate. Sunt influenţaţi de scepticismul epocii în care trăim. Ei cred doar
ce văd cu proprii ochi. Ei cred că nimic nu poate exista dacă nu poate fi
explicat prin judecata minţilor lor micuţe. Dar toate minţile, Virginia, fie
ele de copii sau de oameni mari, sunt micuţe. În acest Univers vast, omul este
doar o insectă, o furnică în intelectul său comparat cu măreţia lumii care ne
înconjoară, comparat cu inteligenţa capabilă a înţelege adevărul şi
cunoaşterea. Da, Virginia, Moş Crăciun există! Există cu aceeaşi certitudine cu
care există dragostea, generozitatea, dăruirea, iar acestea există din
abundenţă în jurul nostru şi dau vieţii frumuseţe şi bucurie. Vai!. Cât de
tristă ar fi lumea fără Moş Crăciun! Ar fi la fel de tristă că şi când nu ar
exista fetiţe cu numele Virginia. Nu ar exista fantezie copilărească, nu ar
exista poezie, dragoste, romantism care să ne uşureze traiul de zi cu zi. Nu
ne-am mai bucura decât de ce simţim cu degetele sau vedem cu ochii. Lumina
nemuritoare a copilăriei care bucură lumea s-ar stinge. Să nu crezi în Moş
Crăciun e ca şi cum nu ai mai crede în zâne! Dacă l-ai pune pe tatăl tău să
plătească o armată de oameni care să îl pândească pe Moş Crăciun la fiecare coş
de şemineu în seară de Crăciun, chiar dacă nimeni nu îl va vedea pe Moş Crăciun
coborând pe coş, ce ai dovedi? Nimeni nu îl vede pe Moş Crăciun, dar acest
lucru nu înseamnă că Moş Crăciun nu există. Cele mai adevărate lucruri pe lume
sunt cele pe care nici copiii, nici oamenii mari nu le pot vedea. Ai văzut
vreodată zâne dansând pe câmpie? Bineînţeles că nu, dar acest lucru nu este o
dovada că zânele nu sunt aclolo, pe iarbă, dansând. Nimeni nu poate vedea sau
imagina toate minunăţiile care sunt nevăzute pe lume. Poţi să rupi burtica
păpuşii să vezi ce face zgomotul de plâns, dar nu dovedeşti nimic. Există un
val care desparte nevăzutul de realitatea zilnică, un val pe care nici cel mai
puternic om, nici măcar toţi oamenii cei mai puternici care au trăit vreodată
adunaţi împreună nu l-ar putea destrăma. Doar credinţa, fantezia, poezia, dragostea,
romantismul pot ridica un colţ al valului, al cortinei, pentru a trage un pic
cu ochiul la minunăţiile nevăzute ale lumii ascunse. Aceste lucruri nevăzute
oare sunt adevărate? Ah, Virginia, nimic nu e mai adevărat şi mai statornic
decât lucrurile nevăzute! Să nu existe Moş Crăciun!? Doamne fereşte! Există,
trăieşte, şi va trăi întotdeauna! Peste o mie de ani, Virginia, ba nu, peste de
zece ori zece mii de ani de acum înainte, Moş Crăciun va continuă să bucure
inima copilăriei”.
Articolul a apărut în ziar în ziua de marţi 21 septembrie 1897. Şi a făcut înconjurul oraşului New York, apoi al Americii, apoi al lumii întregi. A rămas cel mai retipărit articol scris vreodată în limba engleză. Răspunsul „Da, Virginia, Moş Crăciun există” a devenit o poveste în sine, a căpătat aripi proprii.
Articolul a apărut în ziar în ziua de marţi 21 septembrie 1897. Şi a făcut înconjurul oraşului New York, apoi al Americii, apoi al lumii întregi. A rămas cel mai retipărit articol scris vreodată în limba engleză. Răspunsul „Da, Virginia, Moş Crăciun există” a devenit o poveste în sine, a căpătat aripi proprii.
Dragi copii şi adulţi,
în cazul în care vă frământă întrebarea dacă Moş Crăciun există cu
adevărat, în cazul în care îndoiala a început să vă corodeze credinţa în
miracolul Crăciunului, să ştiţi că nu sunteţi nici primii, nici ultimii
care au trecut şi vor trece prin această perioadă dureroasă. Vreau să
vă spun o poveste adevărată despre o fetiţă de 8 ani, pe nume Virginia.
Această poveste s-a întâmplat acum 116 ani, în anul de graţie 1897, în
oraşul New York. Virginia, la cei 8 anişori ai ei, credea în Moş Crăciun
din tot sufletul. Dar prietenii ei de joacă, cei cu câţiva ani mai
mari, au râs de ea, au făcut glume pe seama ei şi a credinţei în Moş
Crăciun. Virginia, cu sufletul rănit, s-a întors acasă şi a mers direct
la tăticul ei care lucra în bibliotecă. „Tati, există Moş Crăciun?".
Tatăl ei, Dl. doctor Phillip O'Hanlon, era un om ocupat. Ca să scape de
aşa întrebare grea i-a spus - „Virginia, caută în ziarul The New York
Sun. Dacă Moş Crăciun apare în ziar, ai dovada indiscutabilă că există”.
Virginia a căutat în ziar, dar nu a găsit ce dorea. Aşa că a luat
taurul de coarne şi a scris o scrisoare ziarului.
Scrisoarea a sunat cam aşa:
„Dragă Dl Editor,
Am 8 ani. Unii dintre micuţii mei prieteni spun că Moş Crăciun nu
există. Tati mi-a spus - «Dacă scrie în The Sun despre Moş Crăciun,
atunci există!». Te rog, spune-mi adevărul, există Moş Crăciun?.
Virginia O'Hanlon
115 West 95th Street" .
Pacostea de a răspunde acestei întrebări nedorită a căzut pe capul
jurnalistului Francis Church. Dl. Church a încercat să se fofileze fără
să dea un raspuns, dar până la urmă a cedat şi a scris unul din cele mai
frumoase articole publicate vreodată. Titlul: „Da, Virginia, Moş
Crăciun există!”.
O bijuterie de editorial, probabil unul dintre cele mai importante
editoriale publicate vreodată. Un editorial care a supravieţuit tuturor,
şi jurnalistului Francis Church care a încetat să existe în 1906, şi
ziarului „The New York Sun” care a încetat să existe în 1950, până şi
micuţei Virginia, care a crescut mare, apoi a îmbătrânit, apoi a încetat
să existe în 1971. „Da, Virginia, Moş Crăciun există” a fost tradus în
20 de limbi ale lumii, a fost transformat în cântec, în serial de
televiziune pentru copii, într-un cântec de muzică clasică, în desene
animate, în film, în spectacol de Broadway. Şi continuă să ne fascineze
prin puritatea explicaţiei, prin frumuseţea nemuritoare a dovezilor
incontestabille că da, Virginia, Moş Crăciun există!.
Dl Church a scris după cum urmează:
„Virginia, micuţii tăi prieteni nu au dreptate. Sunt influenţaţi de
scepticismul epocii în care trăim. Ei cred doar ce văd cu proprii ochi.
Ei cred că nimic nu poate exista dacă nu poate fi explicat prin judecata
minţilor lor micuţe. Dar toate minţile, Virginia, fie ele de copii sau
de oameni mari, sunt micuţe. În acest Univers vast, omul este doar o
insectă, o furnică în intelectul său comparat cu măreţia lumii care ne
înconjoară, comparat cu inteligenţa capabilă a înţelege adevărul şi
cunoaşterea.
Da, Virginia, Moş Crăciun există! Există cu aceeaşi certitudine cu care
există dragostea, generozitatea, dăruirea, iar acestea există din
abundenţă în jurul nostru şi dau vieţii frumuseţe şi bucurie. Vai!. Cât
de tristă ar fi lumea fără Moş Crăciun! Ar fi la fel de tristă că şi
când nu ar exista fetiţe cu numele Virginia. Nu ar exista fantezie
copilărească, nu ar exista poezie, dragoste, romantism care să ne
uşureze traiul de zi cu zi. Nu ne-am mai bucura decât de ce simţim cu
degetele sau vedem cu ochii. Lumina nemuritoare a copilăriei care bucură
lumea s-ar stinge.
Să nu crezi în Moş Crăciun e ca şi cum nu ai mai crede în zâne! Dacă
l-ai pune pe tatăl tău să plătească o armată de oameni care să îl
pândească pe Moş Crăciun la fiecare coş de şemineu în seară de Crăciun,
chiar dacă nimeni nu îl va vedea pe Moş Crăciun coborând pe coş, ce ai
dovedi? Nimeni nu îl vede pe Moş Crăciun, dar acest lucru nu înseamnă că
Moş Crăciun nu există. Cele mai adevărate lucruri pe lume sunt cele pe
care nici copiii, nici oamenii mari nu le pot vedea. Ai văzut vreodată
zâne dansând pe câmpie? Bineînţeles că nu, dar acest lucru nu este o
dovada că zânele nu sunt aclolo, pe iarbă, dansând. Nimeni nu poate
vedea sau imagina toate minunăţiile care sunt nevăzute pe lume.
Poţi să rupi burtica păpuşii să vezi ce face zgomotul de plâns, dar nu
dovedeşti nimic. Există un val care desparte nevăzutul de realitatea
zilnică, un val pe care nici cel mai puternic om, nici măcar toţi
oamenii cei mai puternici care au trăit vreodată adunaţi împreună nu
l-ar putea destrăma. Doar credinţa, fantezia, poezia, dragostea,
romantismul pot ridica un colţ al valului, al cortinei, pentru a trage
un pic cu ochiul la minunăţiile nevăzute ale lumii ascunse. Aceste
lucruri nevăzute oare sunt adevărate? Ah, Virginia, nimic nu e mai
adevărat şi mai statornic decât lucrurile nevăzute!
Să nu existe Moş Crăciun!? Doamne fereşte! Există, trăieşte, şi va trăi
întotdeauna! Peste o mie de ani, Virginia, ba nu, peste de zece ori zece
mii de ani de acum înainte, Moş Crăciun va continuă să bucure inima
copilăriei”.
Articolul a apărut în ziar în ziua de marţi 21 septembrie 1897. Şi a
făcut înconjurul oraşului New York, apoi al Americii, apoi al lumii
întregi. A rămas cel mai retipărit articol scris vreodată în limba
engleză. Răspunsul „Da, Virginia, Moş Crăciun există” a devenit o
poveste în sine, a căpătat aripi proprii.
Citeste mai mult: adev.ro/mxqlub
Citeste mai mult: adev.ro/mxqlub
Sarbatori fericite cu sanatate si bucurii, cu masa înconjurata de cei dragi si încarcata cu bunatati! Craciun fericit! La multi ani!
RăspundețiȘtergeresa petreci ca-n basme în noaptea de revelion, sa pasesti cu încredere si bucurie în noul an! Fie ca Anul Nou 2014 sa fie si mai bun si mai bogat în realizari! Sanatate si LA MULTI ANI!
RăspundețiȘtergereMii de multumiri, draga Carmen! Toate urarile sa ti se intoarca inzecit! LA MULTI ANI FRUMOSI SI BUNI!
Ștergere